Ce este evaluarea psihologică?

Atunci când auzim cuvântul "evaluare", cel mai probabil ne vin în minte idei legate de "test", "examen", "pericol", "a greși", "a fi corectat" sau "a fi judecat". Aproape din "reflex", ne pot trece prin minte astfel de gânduri, ce sunt tipice, întrucât au o legătură cu istoricul nostru socio-cultural. Din păcate, termenul de "evaluare" potențează aceste temeri, fără să explice într-un mod corect serviciul psihologic despre care discutăm; deoarece, scopul acestuia nu urmărește în niciun caz identificarea greșelilor vreunor persoane, ci vizează înțelegerea cât mai obiectivă a situației clientului.

Acum, că ne-am mai lămurit, prezentăm răspunsul la întrebarea noastră: este demersul în cadrul căruia psihologul adună și analizează date de la client pentru a identifica cea mai productivă modalitate de a-l sprijini pe acesta (Geisinger et al., 2013). Dicţionarul de psihologie editat de Asociaţia Psihologilor Americani (2018) spune că evaluarea psihologică reprezintă procesul de colectare și integrare a datelor pentru a conceptualiza/înțelege comportamentul, abilitățile și alte caracteristici ale unei persoane.

În general, sunt două categorii de situații în care se apelează la evaluarea psihologică. Fie în cadrul unui context terapeutic mai amplu, de exemplu la începutul unei intervenții psihoterapeutice, când, pentru a-şi putea ajusta demersul, terapeutul are nevoie să cunoască atât personalitatea clientului, cât și contextul actual de viață al acestuia. Sau independent de un alt serviciu psihologic, când clientul solicită să primească răspuns la o întrebare specifică (sau la mai multe întrebări), caz în care se urmărește răspunsul la interogația clientului și/sau oferirea unei recomandări.

În timpul acestui proces sunt analizate atât diverse elemente psihopatologice (de exemplu: anxietatea, abuzul de substanțe, etc), cât și multiple aspecte psihologice (precum: valorile, aptitudinile, aspirațiile persoanei, etc)(APA Dictionary of Psychology, 2018). De aceea, vă puteți aștepta ca psihologul dumneavoastră să vă adreseze diverse întrebări legate de: starea pe care o aveți, felul dumneavoastră de a fi, cariera și activitatea profesională, relațiile de prietenie pe care le aveți, modul de petrecere a timpului liber, viața dumneavoastră intimă, valorile morale și religioase pe care le aveți și multe altele. De asemenea, vă puteți aștepta ca psihologul să vă solicite să completați o serie de chestionare, să noteze diverse aspecte care țin de comportamentul dumneavoastră, să vă roage să realizați o serie de sarcini scurte (de exemplu să spuneți literele dintr-un cuvânt în ordine inversă), să vă ceară să povestiți din amintiri personale mai vechi, sau alte activități specifice, în funcție de scopul și obiectivul procesului de evaluare.

Foarte important! Toate datele colectate și toate informațiile discutate sunt strict confidențiale și nu pot fi folosite de către psiholog decât în scopul pe care acesta și clientul l-au stabilit de la bun început. Mai mult, clientul are acces la raportul pe care psihologul îl redactează (dacă există această solicitare), la copiile materialelor de evaluare ce au fost folosite de către psiholog, dar și la scorurile și rezultatele obținute (acolo unde este cazul, în funcție de specificul evaluării). În plus, tot clientul este cel care stabilește dacă rezultatele evaluării vor fi aduse la cunoștință și unei alte persoane (un medic, un membru al familiei clientului, etc).

Sper că această scurtă prezentare a serviciului de evaluare psihologică răspunde unora dintre neclaritățile dumneavoastră și că oferă o viziune mai prietenoasă asupra acestui aspect atât de important pentru client, cât și pentru psiholog.

Bibliografie:

- APA Dictionary of Psychology. (2018, April 19). Psychological Assessment. https://dictionary.apa.org/psychological-assessment

- Geisinger, K. F., Bracken, B. A., Carlson, J. F., Hansen, J.-I. C., Kuncel, N. R., Reise, S. P., & Rodriguez, M. C. (Eds.). (2013). APA handbook of testing and assessment in psychology, Vol. 2: Testing and assessment in clinical and counseling psychology. (1–2). American Psychological Association. https://doi.org/10.1037/14048-000