Pentru că acest serviciu este din ce în ce mai popular şi mai mediatizat, dorim un răspuns la întrebarea din titlu fie el şi imaginativ. Este posibil ca unii dintre dumneavoastră să își fi imaginat deja cum decurge o ședință de terapie sau ce presupune aceasta. În ideea de a vă familiariza cu psihoterapia și cu beneficiile ei, dar și pentru a mai reduce din posibilele idei negative asociate, vă ofer o prezentare generală asupra a ceea reprezintă acest serviciu.

Deși psihoterapia constituie un proces complex și dificil de explicat printr-o singură frază, vă prezint următoarea explicație acceptată de majoritatea specialiștilor din domeniu: psihoterapia constituie interacțiunea colaborativă dintre terapeut și diferiți clienți, în cadrul căreia sunt intenționat utilizate diverse metode terapeutice și atitudini interpersonale derivate din principiile psihologice consacrate, cu scopul de a ajuta clienții să își modifice comportamentele, gândurile, emoțiile și/sau alte caracteristici personale în direcții pe care aceștia le consideră dezirabile (Norcross, 1990). În funcție de numărul persoanelor implicate psihoterapia poate fi individuală, de cuplu sau organizată sub forma unui grup terapeutic.

Încă de la prima întâlnire, beneficiarul stabilește, cu ajutorul psihologului, diverse obiective terapeutice pe care dorește să le atingă. În general, acestea urmăresc integrarea în personalitatea clientului a unor noi modalități, mai adaptative de a înțelege situațiile de viață și de a răspunde acestora.

În cadrul şedinţelor de psihoterapie, cei doi, discută despre situațiile prioritare din viața celui ce solicită acest serviciu, analizează gândurile acestuia legate de evenimentele aduse în discuție, identifică și dezbat noi perspective și colaborează pentru a găsi posibile soluții la dificultăți cu care se confruntă clientul. Cu scopul de a ajuta partenerul de dialog să își îmbunătățească stilul de viață și să își atingă obiectivele stabilite, terapeutul are rolul de a crea cadrul ce îi permite clientului să se exprime liber, de a îl asculta și mai ales de a îl înțelege într-un mod empatic și cât mai obiectiv. La rândul lui, clientul are libertatea de a trage concluziile și de a decide cum va proceda în viitor. Astfel, intervenția psihoterapeutică încurajează clientul să facă schimbări benefice în viața sa și îl sprijină în timpul acestui proces.

Continuitatea unui astfel de serviciu de sănătate mintală ne arată că beneficiarii psihoterapiei reușesc să își depășească dificultățile și să se simtă mai bine în timp, întrucât învață cum să își pună în valoare punctele forte și competențele, extinzându-și în același timp repertoriul de gânduri, sentimente și acțiuni (Consoli et al., 2017). Mai mult, studiile au arătat că psihoterapia este foarte utilă, evidențiind faptul că "un client obișnuit ce beneficiază de psihoterapie se simte mai bine decât 79% dintre persoanele neterapeutizate" (Campbell et al., 2013). Alte cercetări prezintă un număr din ce în ce mai mare de dovezi că psihoterapia este eficientă din punct de vedere al costurilor. Mai mult, aceasta reduce morbiditatea și mortalitatea, sporește sănătatea fizică și creşte randamentul obţinut la locul de muncă. De asemenea, psihoterapia descrește frecvența spitalizărilor psihiatrice și oferă beneficii ce tind să dureze mai mult timp în comparaţie cu tratamentele psihofarmacologice. Nu în ultimul rând, psihoterapia contribuie la diminuarea utilizării serviciilor medicale generale și/sau chirurgicale, eliminând astfel costurile aferente induse de acestea (American Psychological Association, 2013).

Sper că această scurtă prezentare reușește să vă îmbogățească răspunsul la întrebarea inițială, oferindu-vă clarificări referitoare la psihoterapie și beneficiile sale. De aceea vă încurajez să apelați cu încredere la acest serviciu psihologic care adresează atât suferința, cât și sănătatea și bunăstarea umană, venind în sprijinul tuturor clienților.

Bibliografie:

- American Psychological Association. (2013). Recognition of psychotherapy effectiveness. Psychotherapy, 50(1), 102–109. https://doi.org/10.1037/a0030276

- Campbell, L. F., Norcross, J. C., Vasquez, M. J. T., & Kaslow, N. J. (2013). Recognition of psychotherapy effectiveness: The APA resolution. Psychotherapy, 50(1), 98–101. https://doi.org/10.1037/a0031817

- Consoli, A. J., Beutler, L. E., & Bongar, B. M. (Eds.). (2017). Comprehensive textbook of psychotherapy: Theory and practice (Second edition). Oxford University Press.

- Norcross, J. C. (1990). An Eclectic Definition of Psychotherapy. In J. K. Zeig & W. M. Munion (Eds.), What Is Psychotherapy? Contemporary Perspectives (pp. 218–220). Jossey-Bass.